8.1 Învățământ   

       Documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. Prima şcoală mănăstirească funcţionează în 1415 la mănăstirea Cozia. Baza documentară a acesteia o constituie actul emis de Mircea cel Bătrân la 28 martie 1415. De-a lungul secolului al XV-lea, călugării Iosif şi Visarion au îndeplinit şi funcţia de dascăl, urmându-le cărturarul oltean Mardarie Cozianul. Erau pregătiţi, în primul rând, copişti de manuscrise, iar în afară de citire se punea accent deosebit pe scrierea caligrafică. În secolul al XVIII-lea de la şcoala de la mănăstire, călugării învăţaţi în tainele tipografiei erau trimişi în alte locuri pentru a iniţia şi supraveghea tipărirea de carte, punerea ei în pagină şi tipăritura. La Jiblea veche, lângă Călimăneşti, şcoală românească exista pe la sfârşitul secolului al XVII-lea.

În satul Călimăneşti aflăm că prima şcoală a luat fiinţă în toamna anului 1825, din iniţiativa unui grup de locuitori, cu şaptesprezece elevi şi cu un dascăl plătit de către părinţii elevilor cu doi şfanţi pe lună. Şcoala se afla pe strada Afumaţi, azi Tudor Vladimirescu, în localul unde va funcţiona primăria, iar primul dascăl se numea Gheorghe Ocnariu.

În Jiblea Veche, prima şcoală oficială s-a deschis în anul 1854, într-un local închiriat, aflat alături de clădirea fostei primării. La început, avea un singur învăţător, pe nume Ion Dincuţă. Aici învăţau şi copiii din Păuşa, iar din 1896 şi copiii din Jiblea Nouă.

Învăţământul preuniversitar din zonă este constituit din unităţi de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare a elevilor.

Reţeaua şcolară cuprinde unităţi şcolare de învăţământ, după cum urmează:

Numărul elevilor înscriși, indiferent de mediul de învățământ, este într-o continuă descreștere. Cu mici variații, populația școlară a scăzut în perioada 2007-2014, pe toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță la liceu.

Populația școlară existentă în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

Scăderea populației școlare a avut ca efect și scăderea cadrelor didactice, de 138 în anul 2007 la 90 profesori în anul 2014.

Personalul didactic existent în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

Echipamente și dotări școlare existente în orașul Călimănești în perioada 2007-2014

8.2 Cultura

Principalele instituții de cultură din orașul Călimănești sunt Casa de cultura „Florin Zamfirescu”  și Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky”

Casa de Cultură „Florin Zamfirescu”

În anul 1968 a fost înfiinţată în Călimăneşti Casa de Cultură. Sediul a fost stabilit în clădirea construită de Societatea „Govora-Călimaneşti” în anii 1911-1912 şi unde a funcţionat uzina electrică.

În calendarul manifestarilor Casei de Cultura era prezent teatrul, ansamblul de cântece şi dansuri populare “Doina Oltului”; se organizau, până în 1989, săptămânal, conferinţe medicale, unde medicii vorbeau despre afecţiunile tratate în staţiunea Călimaneşti – Căciulata.

În cadrul Casei de Cultură a funcţionat şi un teatru amator, care a întrunit nu numai aprecierea publicului din localitate, ci a obţinut rezultate meritorii la diferite concursuri regionale sau naţionale.

Important de amintit este şi momentul închegării, în primăvara anului 1969, a ansamblului folcloric Doina Oltului. Ansamblul a efectuat primul turneu în străinatate în zilele de 7-17 iunie 1969 la Tolbuhin (Bulgaria), unde evoluează în cadrul “Zilelor culturale dobrogene”. Ansamblul Doina Oltului a obţinut numeroase premii în cadrul Festivalului National “Cântarea României”, din care amintim doar câteva:  Premiul I – 1977 şi 1978, Premiul II – 1979, Premiul II – 1978. După 1989, ansamblul s-a destrămat şi abia în anul 2004  a fost refăcut cu alt repertoriu şi alţi dansatori.

Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” are o capacitate de 300 de locuri.

„Cântecele Oltului” reprezintă o manifestare culturală naţională foarte importantă şi cunoscută peste tot în ţară, organizată la Călimăneşti. Festival de largă strălucire şi reprezentare valorică, ce are loc în luna august, îşi propune drept obiectiv „exprimarea profund autentică a folclorului tradiţional specific meleagurilor străbătute de apele Oltului” .

Festivalul a debutat în vara anului 1969, 1-3 august, la Făgăraş, unde au participat judeţele Vâlcea, Harghita, Covasna, Sibiu, Olt, Braşov, iar în 1970 la Călimăneşti, unde a fost un cadru inedit al festivalului, în Parcul Ostrov, dând festivalului proporţiile unei mari sărbători. Toate ediţiile ulterioare se vor organiza la Călimăneşti.

Evenimente locale:

Zilele Orașului Călimăneşti 18-22 mai (20 mai 1388 - atestarea documentară)

Târgul meșterilor populari -  anual, pe 8 septembrie

Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului" -  anual, în luna august

Tabăra Internaţională de Pictură "Vlaicu Ionescu"- anual, în luna iulie

Tabăra Naţională de Teatru "Florin Zamfirescu" – anual, în luna iulie

Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky” Călimănești

Biblioteca orăşenească a luat naştere în acelaşi timp cu întemeierea, în ianuarie 1939, a Căminului Cultural, oferind cititorilor 1.232 de volume. Mai târziu, biblioteca va fi mutată în Casa Hodorog, pe strada principală, bibliotecară fiind Veronica Roncea. Puteau împrumuta cărţi atât locuitorii, elevii, dar şi turiştii aflaţi la odihnă şi tratament. Din anul 1960, evidenţa cititorilor şi a cărţilor a fost ţinută cu mai multă precizie:

De-a lungul vremii, Biblioteca Orăşenească s-a situat pe primele locuri între bibliotecile orăşeneşti din judeţ, palmaresul său înregistrând an de an locuri fruntaşe. Pentru a veni în sprijinul cititorilor aflaţi la distanţă de sediul central al bibliotecii, s-au constituit filialele Căciulata și Jiblea Nouă.

8.3 Sănătate

Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.

Conceptul de sănătate este echilibrul şi armonia tuturor posibilităţilor persoanelor umane: biologice, psihologice şi sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului (nevoi afective, nutriţionale, sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o comunitate amabilă.

Apare astfel conceptul de sănătate comunitară ca model al relaţiei dintre comunitate şi sănătatea indivizilor. Se poate vorbi astfel de o sănătate comunitară când membrii unei colectivităţi geografice şi sociale, conştienţi de apartenenţa lor la acelaşi grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate şi participând activ la satisfacerea lor.

Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești:

• 1 policlinică, în sector public;
• 1 spital, în sector privat;
• 3 farmacii, în sector privat;
• 1 punct farmaceutic, în sector privat;
• 1 dispensar medical, în sector public;
• 2 cabinete stomatologice, în sector privat ;
• 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat;
• 1 camera de garda
• 1 punct de ambulanţă

Se impune precizarea că, datorită situării în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, populaţia oraşului Călimăneşti are acces la serviciile medicale calificate şi specializate ale reședinței de judeţ, inclusiv în cazurile de urgenţă.